Iuliana Rata Tarcan

Impozitul pe proprietate
Prea mic sau prea mare?
Impozitul poate fi „mic” ca nivel european, dar devine apăsător atunci când este aplicat într-un context de venituri mici și inflație ridicată.
Populația României se situează printre cele mai mici niveluri de venit din UE, în timp ce inflația este printre cele mai ridicate din UE.
Atunci, de ce auzim frecvent afirmația că impozitul pe proprietate este încă mic?
........Pentru că, în prezent, nu se folosește valoarea de piață ca bază de impozitare, iar contribuția acestui impozit la buget este redusă comparativ cu alte state UE.
Însă va apare o problemă mare:
Valoarea de piață a proprietăților este variabilă și, pe termen lung, de regulă crescătoare, în timp ce veniturile populației nu se actualizează automat, nici măcar cu inflația.
.............Rezultatul este un decalaj tot mai mare între:
valoarea activului (pe hârtie) si capacitatea reală de plată (din venituri curente).
Concluzie:
Un impozit poate fi mic din perspectivă europeană, dar mare din perspectiva unui contribuabil cu venituri mici și erodate de inflație.
#EducatieEconomica #Macroeconomie #AnalizaEconomica
#EconomiaPeIntelesulTuturor #EverydayEconomics
#Romania #UE #Venituri #Inflatie #PutereDeCumparare #MinisterulFinantelor #GuvernulRomaniei

Skip the Carousel

1 2

1 month ago | [YT] | 1

Iuliana Rata Tarcan

Cum calculeaza PIB-ul?
PIB = C(consum privat) + I (investitii private) + G (cheltuieli guvernamentale) + (X exporturi - M importuri)
In metodologia ESA (European System of Accounts) 2020 formula de calcul al PIB lui este cea de mai sus.


Pe site ul Min Fin am gasit si formula de calcul pt. PIB sub acesta forma:
PIB = consum + investiții + exporturi − importuri


mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/Bug…



Formula PIB fara G este incompleta! Cheltuielile guvernamanetale G nu sunt un detaliu este componeneta separata din formula PIB lui, iar absenta ei poate ascunde de fapt sursa cresterii PIB lui.


G -ul nu este un subelement al C-lui (consumului privat) din PIB !
PIB ul poate creste prin cresterea oricarei componenete.
In prezent, taxele au crescut vertiginos, si inflatia se prognozeaza la 10& (adica ramane la fel) , toate astea duc la scaderea venitul disponibil si a puterii de cumparare.
Rezultatul este inevitabil , cererea agregata se contracta (adica scade consumul privat) si va influienta oferta (si nu invers).


Cresterea economica vine din G, nu din economia privata.
G = cheltuieli guvernamentale ( salarii bugetare, pensii și transferuri
achiziții publice, investiții)
Când G crește, PIB-ul crește mecanic, chiar dacă consumul privat (C) scade si investițiile private (I) stagnează .
Creșterea economică din G vine din cheltuiala statului, finanțată prin taxe sau datorie. Este o creștere contabilă și temporară, care nu poate înlocui consumul și investițiile private.


Cum arata PIB -ul defapt?
C – Consumul a scăzut
- Infalatie ridicata (putere de cumpărare erodată)
- taxe mai mari / venituri reale mai mici
- importurile nu cresc din cauza consumului privat, deci nu adancesc deficitul Balantei comerciale decat daca producția internă este afectată de taxe, costuri sau reglementări, iar cererea este acoperită prin produse din import.
...........................contribuție negativă la PIB
I – Investițiile private au scăzut, dar au crescut cele publice
Pentru cele private:
- incertitudine fiscală
- dobânzi ridicate
...............................motor de creștere slăbit
G – Cheltuielile guvernamentale au crescut
- cheltuielile/investițiile publice au crescut
- finanțate prin deficit / împrumuturi / PNRR
........................................ susțin PIB-ul artificial, temporar
(X − M) – s-a deteriorat (deficit mai mare)
importurile cresc mai repede decât exporturile
.........................................contribuție negativă la PIB


#Economie #Macroeconomie #PIB #BugetPublic #PoliticaFiscala
#CerereAgregata #CrestereEconomica #Romania
#EconomiaRomaniei #Buget2026 #FinantePublice #PoliticiPublice
#PIB #CrestereEconomica #CheltuieliPublice #Deficit #Inflatie #Taxe
#CerereaConteaza #MinisterulFinantelor

Skip the Carousel

1 2

1 month ago (edited) | [YT] | 1

Iuliana Rata Tarcan

Si cu plagiatul doctoratelor cum ramane?
De ani de zile se arunca in presa plagiatele politicienilor, sau ale altor persoane care sunt la conducerea multor institutii.
De ce NU s-a corectat acesta situatie?
Pentru că sunt prea mulți beneficiari, prea mulți complici instituționali, iar retragerea titlurilor ar fi recunoașterea eșecului statului si explozie de procese.
De vrea lumea doctorate?
Pentru combinatia de bani si statut, adica pentru sporul de 25% la salariu. In cele mai multe cazuri nu este legat de performanta, cine face evaluari post-doctorat,
Ce ar trebui sa faca cineva pentru obtinerea doctoratului?
Sa faca o contributie originala, adica sa vina cu ceva nou: o metoda noua, o aplicatie, sa imbunatateasca ceva.
In Romania sistemul nu cere ceva nou, ci o diploma, ma refer la sistem si nu la indivizi.
Problema nu este existența doctoratelor valoroase, ci faptul că sistemul nu face suficientă diferență între performanța reală și obținerea formală a titlului.
Poate o reforma a sistemului doctoratelor ar corecta aceste umbre si ar reaseza acest titlul pe criterii de merit si imact real pentru a reflecta contributia academica.

1 month ago | [YT] | 1

Iuliana Rata Tarcan

Mercosur va fi semnat pe 17 ianuarie 2026

Acordul UE–Mercosur poate fi semnat la nivel politic, însă fără ratificarea de către toate statele membre acesta nu poate intra în vigoare, evidențiind diferența dintre puterea externă a UE și constrângerile sale interne de luare a deciziilor.
Ce urmeaza dupa semnare?
🧱 Etapele reale

- Parlamentul European - votează DA sau NU

- Parlamentele naționale (27) - fiecare trebuie să ratifice

- Dacă UNUL spune NU → acordul NU intră în vigoare

De ce UE face totuși asta? Motive reale (nu declarative)

1. Geopolitică: UE nu vrea să lase Mercosur la: China si
SUA

2. Credibilitate externă

- UE negociază și semnează” chiar dacă intern e blocată

3. Presiune asupra statelor{: semnarea creează cost politic pentru opoziție dar NU o poate forța

De ce Romania pe lista tarilor care a sustinut acordul?
Interes economic mic, cost politic mare

Romania este un stat aliniat, nu opozant , pozitia ei este politica si strategica , nu economica.

România este un policy taker, nu un policy maker.

România: se aliniază, nu blochează, încearcă să câștige pe alte dosare (PNRR, Schengen, buget UE, deficit bugetar).

România se confruntă cu presiuni politice indirecte, în care cooperarea pe anumite dosare influențează climatul general al negocierilor privind fondurile europene.

#Romania #EconomiaRomaniei #PoliticiPublice
#PoliticaEconomica #DeficitBugetar #BugetulRomaniei
#FinantePublice

Skip the Carousel

1 2 3 4

1 month ago | [YT] | 1

Iuliana Rata Tarcan

Ce este un bloc comercial?
Un bloc comercial este un grup de țări care decid să coopereze economic, stabilind reguli comune sau preferențiale pentru comerțul dintre ele, cu scopul de a:
- reduce barierele comerciale
- crește schimburile economice
- deveni mai competitive la nivel global
👉 Pe scurt: un „club de țări” care fac comerț între ele mai ușor decât cu restul lumii.
🎯 De ce se formează blocurile comerciale?
Țările se asociază pentru a:
📈 crește comerțul și PIB-ul
🏭 proteja industrii strategice
🌍 avea mai multă putere de negociere globală
⚖️ stabili reguli comune (standarde, tarife, origine)
🧱 Ce fac concret blocurile comerciale?
Un bloc comercial poate:
- elimina sau reduce tarifele vamale între membri
- reduce barierele non-tarifare (cote, standarde diferite)
- coordona politici comerciale
- (uneori) stabili tarife comune față de exterior
🧩 Tipuri de blocuri comerciale (de la simplu la complex)
1. Zonă de liber-schimb (FTA)
- tarife zero sau reduse între membri
- fără tarif comun extern
- fiecare stat își păstrează politica comercială
2. Uniune vamală
- liber-schimb intern
- tarif comun extern față de țări din afara blocului
Exemplu: Mercosur (parțial)
3. Piață comună
- liber-schimb + libera circulație a factorilor de producție
(muncă, capital)
Exemplu: începuturile Uniunea Europeană
4. Piață unică
- piață comună + reguli armonizate
- eliminarea barierelor non-tarifare
Exemplu: UE actuală
5. Uniune economică și monetară
- piață unică + politici economice coordonate
- uneori monedă comună
Exemplu: zona euro (în UE)
Blocuri comerciale majore (ordonate descrescător după PIB nominal)
Cum este calculată „valoarea pieței” pentru un bloc comercial
✔️ Formula folosită
Valoarea pieței a blocului = ∑PIB nominal al fiecarei țari membre
PIB nominal (în USD curent)
De ce PIB nominal și nu alt indicator?
Pentru că: este standardul internațional pentru comparații între economii si reflectă capacitatea de cumpărare totală pe piețele globale. Este folosit de:
- FMI, Banca Mondială, OCDE, Comisia Europeană
✔️ UE are acorduri comerciale cu aproape toate marile regiuni ale lumii, dar rareori cu blocuri întregi – preferă acorduri bilaterale sau regionale fragmentate, unde își maximizează puterea de negociere.
#Economics #InternationalTrade #TradeBlocs
#EconomicIntegration #GlobalEconomy
#WorldTrade #Macroeconomics #PoliticalEconomy
#TradePolicy
#EU #Mercosur #USMCA #RCEP #ASEAN
#CPTPP #AfCFTA #GlobalTrade
#EconomiaRomâniei #RomaniaEconomica
#EconomieRO #ComertInternational
#PoliticaEconomica #PoliticiPublice
#DezvoltareEconomica #AnalizaEconomica

Skip the Carousel

1 2 3

1 month ago | [YT] | 1

Iuliana Rata Tarcan

📘 Economics through Dickens #5: Externalitățile negative ale industrializării
📖 Hard Times — de Charles Dickens

🏭 Povestea din spatele romanului Hard Times
Hard Times este plasat în Coketown, un oraș industrial fictiv.
Este un loc al:
• fabricilor și coșurilor de fum
• zgomotului constant și poluării
• muncii monotone și rutinelor rigide
Viața în Coketown este organizată în jurul producției și profitului, cu foarte puțină preocupare pentru oameni, sănătate sau mediu.

🌫️ Cum arată industrializarea în roman
Dickens descrie o lume în care:
• aerul este poluat de fumul fabricilor
• râurile sunt contaminate de deșeuri industriale
• muncitorii suferă de probleme de sănătate și condiții de muncă nesigure
• copiii cresc în medii dure, mecanizate
📌 Creșterea economică există — dar la un cost ascuns ridicat.

📊 Lecția economică #5
Externalitățile negative ale industrializării
Dickens arată că:
• firmele se concentrează pe costurile private și pe profit
• costurile sociale sunt ignorate
• daunele asupra sănătății, mediului și comunităților nu sunt reflectate în prețuri
➡️ Aceste costuri sociale neincluse în preț se numesc externalități negative.

🧠 Concepte economice moderne
Ceea ce descrie Dickens este exact ceea ce economiștii numesc astăzi:
• externalități negative
• poluare a mediului
• costuri sociale vs. costuri private
• eșec de piață
📌 Atunci când piețele ignoră costurile sociale, societatea plătește prețul.

🌍 De ce Hard Times este relevant și astăzi
Înlocuiește:
• fumul fabricilor ➝ poluarea aerului
• râurile poluate ➝ degradarea mediului
• fabricile nesigure ➝ condiții de muncă precare
Și obții:
• schimbări climatice
• crize de sănătate publică
• inegalitate de mediu
➡️ Alt secol. Aceleași externalități.

🧩 Idee-cheie într-o singură propoziție (perfectă pentru poster)
Hard Times arată că creșterea economică fără responsabilitate generează costuri pe care societatea nu le poate ignora.

1 month ago | [YT] | 1

Iuliana Rata Tarcan

📘 Economics through Dickens #4: Instituții ineficiente & birocrație
📖 Bleak House — de Charles Dickens

🏛️ Povestea din spatele romanului Bleak House
Bleak House se concentrează pe un proces juridic care nu se mai termină niciodată:
Jarndyce vs Jarndyce.

Procesul se întinde pe parcursul a zeci de ani în Curtea Chancery, devenind atât de complex și birocratic încât:

- nimeni nu mai știe despre ce a fost cazul inițial

- averi întregi sunt cheltuite pe avocați și hârtii

- persoanele implicate îmbătrânesc, sărăcesc sau mor așteptând o decizie

➡️ Cazul supraviețuiește oamenilor pe care ar fi trebuit să-i servească.



🕰️ Ce nu funcționează în instituție
Instanța ar trebui să ofere justiție. În schimb, produce:

- întârzieri interminabile

- confuzie și complexitate excesivă

- costuri juridice în creștere

- decizii care vin prea târziu pentru a mai conta

📌 Justiția nu este refuzată pe față. Ea este îngropată sub proceduri.


📊 Lecția economică #4
Instituții ineficiente & birocrație

Dickens arată că:

- instituțiile pot exista fără să-și îndeplinească scopul

- regulile pot înlocui rezultatele

- sistemele pot consuma resurse în loc să creeze valoare

➡️ O instituție poate funcționa „perfect” — și totuși să eșueze pentru societate.



🧠 Concepte economice moderne
Ceea ce descrie Dickens este exact ceea ce economiștii numesc astăzi:

- eșec instituțional

- ineficiență birocratică

- costuri de tranzacție

- comportament de tip rent-seeking

📌 Când sistemele devin prea complexe, accesul depinde de bani, timp și putere.


🌍 De ce Bleak House este încă relevant astăzi

Înlocuiește:

Curtea Chancery ➝ instanțe lente și sisteme juridice complicate

munți de hârtii ➝ supraîncărcare administrativă

audieri nesfârșite ➝ ani de întârziere

Și obții:

justiție întârziată

cetățeni epuizați de proceduri

încredere în instituții care se erodează treptat

➡️ Secol diferit. Aceeași birocrație.

🧩 Concluzie într-o singură propoziție:
Bleak House nu este despre legi proaste, ci despre sisteme care încetează să mai servească oamenii.

1 month ago | [YT] | 1

Iuliana Rata Tarcan

📘 Economics through Dickens #3: Sărăcie & Inegalitate a veniturilor

📖 Oliver Twist, de Charles Dickens
🧒 Povestea din spatele lui Oliver Twist
Oliver Twist este un copil orfan născut în sărăcie extremă. El crește în orfelinate și instituții pentru săraci, unde:
• mâncarea este insuficientă
• condițiile sunt degradante
• sărăcia este tratată ca o vină morală
Momentul celebru:
„Please, sir, I want some more.” („Vă rog, domnule, mai vreau puțin.”)
Nu este doar despre foame. Este despre cine are dreptul la demnitate.

🏚️ Context social: Londra victoriană
În lumea lui Dickens:
• bogăția și sărăcia coexistă la câteva străzi distanță
• copiii săraci sunt forțați să muncească sau să intre în criminalitate
• ajutorul social este intenționat dur și umilitor
📌 Ideea vremii:
dacă viața săracilor este suficient de grea, vor fi „motivați” să muncească.


📊 Lecția economică #3
Sărăcie & inegalitate a veniturilor
Dickens arată că:
• sărăcia nu este un eșec personal
• este rezultatul structurii economice
• inegalitatea limitează șansele încă din copilărie
➡️ Sărăcia nu este o alegere. Este o constrângere.

🧠 Concept economic modern
Ce descrie Dickens este exact ceea ce astăzi numim:
• inegalitate a veniturilor
• capcane ale sărăciei
• lipsa mobilității sociale
• acces inegal la educație și sănătate
📌 Copiii pornesc în viață cu șanse complet diferite.

🌍 De ce Oliver Twist este încă relevant
Înlocuiește:
• workhouse ➝ locuri de muncă prost plătite și nesigure
• orfelinat ➝ servicii publice subfinanțate
• cerșetorie ➝ sărăcie în muncă
Și obții:
• oameni care muncesc, dar rămân săraci
• copii blocați într-un cerc al sărăciei
➡️ Secol diferit. Aceeași inegalitate.


🧩 Concluzie într-o singură propoziție
Oliver Twist nu este o poveste despre alegeri greșite, ci despre puncte de plecare inegale.

1 month ago (edited) | [YT] | 1

Iuliana Rata Tarcan

Economics through Dickens” #2: Povestea lui Little Dorrit

🧍‍♀️ Cine este Little Dorrit?
Amy Dorrit, cunoscută ca Little Dorrit, este o tânără care se naște și crește într-o închisoare pentru datornici — închisoarea Marshalsea din Londra. Tatăl ei, William Dorrit, este închis pentru datorii neplătite. Pentru că familiile aveau voie să locuiască alături de datornici, Amy își petrece copilăria între zidurile închisorii.

➡️ Pentru ea, datoria este viața normală.

🧱 Ce era închisoarea Marshalsea?

Marshalsea a fost o instituție istorică reală:
• oamenii erau închiși nu pentru infracțiuni, ci pentru datorii
• deținuții nu puteau câștiga suficient ca să-și plătească datoriile
• eliberarea era aproape imposibilă

📌 Paradox economic:
Ești închis pentru că ai datorii, dar faptul că ești închis face imposibilă plata lor.

➡️ Aceasta este capcana datoriei în forma ei originală.

💷 Ce se întâmplă cu familia Dorrit?

Familia supraviețuiește din mici favoruri, acte de caritate și mecanisme de adaptare
Datoria devine o rutină, chiar ceva acceptat social în interiorul închisorii
Când domnul Dorrit este eliberat pe neașteptate și devine bogat, se întâmplă ceva surprinzător:

👉 Închisoarea mentală rămâne. Sunt liberi financiar, dar încă gândesc și se comportă ca niște datornici.

🧠 Mesajul profund al lui Dickens (extrem de actual)

Dickens nu spune doar „datoria este rea”.
El arată că:
• datoria pe termen lung remodelează comportamentul
• oamenii se adaptează la datorie în loc să scape de ea
• libertatea financiară nu readuce automat libertatea reală

📌 Exact ceea ce astăzi numim:
• supra-îndatorare
• normalizarea datoriei
• blocaj comportamental


🌍 De ce Little Dorrit contează și astăzi

Înlocuiește:
• închisoarea pentru datornici ➝ dependența de credit
• zidurile închisorii ➝ plățile de dobândă
• gardienii ➝ contractele și penalitățile

Și obții:
• carduri de credit
• descoperiri de cont
• „cumperi acum, plătești mai târziu”
• refinanțarea datoriilor vechi cu datorii noi

➡️ Instrumente diferite. Același mecanism.

Skip the Carousel

1 2

1 month ago | [YT] | 1

Iuliana Rata Tarcan

"Economics through Dickens" #1 : Ecuația lui Micawber:
Venit de 20 de lire pe an; cheltuieli de 19 lire și șase pence = FERICIRE.
Venit de 20 de lire pe an; cheltuieli de 20 de lire și șase pence = MIZERIE.

— Charles Dickens

Micawber este un personaj fictiv creat de Charles Dickens, mai exact domnul Wilkins Micawber din romanul David Copperfield.

Pe scurt:

🔹 Wilkins Micawber este un personaj memorabil, optimist incurabil, dar permanent în dificultăți financiare
🔹 Trăiește mereu „la limită”, cheltuind puțin peste venituri
🔹 Devine celebru pentru „ecuația lui Micawber”, care exprimă o lecție economică simplă și dură:

venit > cheltuieli → fericire

venit < cheltuieli → mizerie

#dickens #micawber #buget #surplus #deficit

Skip the Carousel

1 2

1 month ago (edited) | [YT] | 1