XSTORIA

Astăzi, 14 MAI LA BUCUREȘTI! Vino Să cinstim martirii temnițelor comuniste!
Joi 14 mai 2026, ora 18:30, în Piața Revoluției (scuarul statuii Iuliu Maniu) din București –
manifestare culturală dedicată Zilei naționale pentru cinstirea martirilor din temnițele comuniste (conform Legii 127 din 2017).
Evenimentul cuprinde:
- o slujbă religioasă oficiată de un sobor de preoți din partea Arhiepiscopiei Bucureștilor
- luări de cuvânt
- recitaluri muzicale – artiști și trupe interpetând melodii pe versurile poeților din închisori
- marș cu torțe (după ora 21).
Avem îndatorirea de a menține vie memoria Rezistenței anticomuniste din România și victimelor totalitarismului comunist.
Precizare: Manifestarea este dedicată tuturor martirilor temnițelor comuniste, indiferent de apartenența lor politică, confesiune religioasă sau etnie. Sunt excluse orice intruziuni cu caracter politic.
Contact organizatori: Florin Dobrescu, Tel./WhatsApp +40722749249, E-mail: ogoranu@gmail.com

6 days ago | [YT] | 78

XSTORIA

Joi 14 mai 2026, ora 19, în Piața Revoluției (București) - ne revedem la Ziua națională a martirilor din temnițele comuniste (Legea 127/2017)
--------------
Arestările de la 14/15 mai 1948, evocate de Ion Gavrilă Ogoranu. Cum a scăpat luptătorul anticomunist de arestare
(Din "Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc", volumul 1)

"Era în ultima zi de curs: 15 Mai 1948, mai aveam de audiat un ultim curs care începea la ora 9. Până atunci eu m-am îndreptat spre Poșta centrală, unde aveam de făcut o reclamaţie: trimisesem un mandat poștal și nu ajunsese la destinaţie. Colegii mei de gazdă, Hașiu Laurean și Lungu Valer, au plecat la facultate. Ajungând la Poștă observ cât ce intru că la ușă, în interior, era postată o patrulă militară și un civil cerceta actele celor ce ieșeau. Câţiva tineri, ce păreau studenţi, erau reţinuţi. Mă gândeam că la ieșire sigur voi păţi la fel. Trebuia găsit altceva de făcut. Știam că la poștă lucrează sora colegului Mărcuș. O chem și o rog să mă ajute să ies afară pe altundeva. Sub motiv că vreau să scriu plângerea, m-a introdus în ghișeu, mi-a dat o coală de hârtie și m-am apucat de scris. Între timp, ea a găsit soluţia. Un coleg de-al ei urma să ducă cu un cărucior niște pachete. I-am ajutat la încărcatul lor și, sub ochii unei alte patrule militare ce se afla în spatele poștei, ne-am îndepărtat trăgând de cărucior. Mulţumindu-i funcţionarului că mă scăpase, m-am îndreptat spre staţia de autobuz. Mă urc în cel de Mănăștur, când mă trezesc acostat de un student de anul II, al cărui nume nu-l știam și care mă invită să mă dau jos din autobuz să-mi spună ceva: „Nu vă duceţi la Facultate, așa mi-au transmis Hașiu și Lungu, că sunteţi așteptat să fiţi arestat.” I-am mulţumit și am pornit pe străzi lăturalnice. Mi-am făcut planul să mă ascund pe la cineva care nu era bănuit și apoi, spre seară, să mă strecor spre gazdă. Mi-a venit în minte locuinţa fostului coleg de liceu, medi¬cinistul Munteanu Vasile. El nu avea de ce fi bănuit, nefăcând parte din organizaţie și, fiind căsătorit, soţia îi va fi acasă. Trebuind să trec prin cartierul Universităţii, observ grupuri de studenţi discutând pe stradă. Întreb un grup, care îmi expune situaţia: în decursul nopţii Poliţia și Armata au înconjurat căminul „Avram Iancu” și au arestat o mulţime de studenţi. Căminul a rămas ocupat de armată, care nu lăsa pe nimeni să iasă din el. Dimineaţa, în interiorul Universităţii, patrule militare și civili arestau studenţii pe baza unor liste. Nimeni nu mai putea să părăsească Universitatea, cei intraţi ședeau la geamuri și de acolo anunţau pe studenţi să nu intre în Universitate. Cu doi ani în urmă era de neconceput o astfel de îndrăzneală a Poliţiei. Acum Poliţia putea face ce vrea, fără nicio ripostă, ba pentru studenţii din anii I și II lucrul părea ca de la sine înţeles de normal. „Puterea populară” trebuia să îndepărteze din Universitate pe profesorii reacţionari, fasciști, obscurantiști, dușmani ai poporului, agenţi ai imperialismului, ce se împotriveau fericirii poporului și democraţiei. Că unii se chemau Blaga, Haţieganu, Lupaș, acesta era un motiv în plus pentru a fi îndepărtaţi cât mai repede. Și odată cu ei și pe studenţii lor.
Am ajuns la locuinţa lui Vasile Munteanu și am spus soţiei că am convenit să-l aștept acasă până vine de la cursuri, fără altă explicaţie. Nu știa ce se petrecuse în oraș, altfel cred că nu mă primea în casă. Curând a sosit și Vasile, căci nu s-au mai ţinut cursuri. Mi-a explicat ce se întâmplase la clinici, bibliotecă și la toate obiectivele studenţești. Vorbea de arestări de sute de studenţi, asistenţi și profesori. Având și după-amiaza cursuri, s-a dus, întorcându-se târziu spre seară, lăsându-mă o zi întreagă victimă a cicălelii soţiei sale. Am aflat astfel preţurile exacte ale tuturor legumelor din piaţă.
Peste 20 de ani, după ce doctorul Munteanu făcuse 7 ani de închisoare politică, unde a fost unul dintre cei mai optimiști (când era mai sumbră atmosfera în celulele de la Aiud, doctorul cânta de joc, iar bătrânul Ieronim Mihai din Bărcuţ începea să joace, toate frunţile se descreţeau) și era medic în satul lui, toată lumea s-a mirat de ce bunul și tăcutul medic Munteanu nu a găsit altă cale de a ieși din necazuri, pare-mi-se familiale, decât luându-și singur viaţa.
Am luat o carte de medicină și am încercat zadarnic să citesc. Doamne, cât de lungă a fost prima zi petrecută în afara legii! Îmi amintesc cel mai mic amănunt, chiar și chipurile din cartea de anatomie pe care o aveam în faţă. Încercam să-mi aduc gândurile acasă, să cântăresc la rece situaţia și să iau hotărârea cea mai bună. La lungă durată mă gândeam, dar că voi petrece 29 de ani în afara legii, asta nu. Vasile a sosit spre seară. Venea de la poliţie, unde a ajuns cu toţi studenţii prinși în plasa unei razii în piaţa Bibliotecii universitare. Soţia îl certa de ce s-a dus pe acolo. Stătuse vreo câteva ore la poliţie până s-a făcut trierea și i s-a dat drumul. Am plecat odată cu înserarea, mulţumindu-le pentru adăpost. Ocolind străzile circulate, m-am abătut pe la unii colegi de an, aflând amănunte de la Agronomie. Noaptea, pe la trei, căminul studenţesc a fost înconjurat de patrule militare și de poliţie, îndrumate de mai mulţi studenţi, între care colegii Oţoi Nicolae și Tiberiu Mureșan. Aceștia, cu lista în mână, intrau din cameră în cameră și arătau poliţiei pe cei căutaţi. Cei prinși, cu cătușele la mâini, au fost duși la Poliţie. Căminul a rămas închis și păzit, să nu poată nimeni ieși din el. Dimineaţa au blocat toate intrările la facultate, arestând după o listă pe toţi câţi erau trecuţi în ea. Se vorbea de 30 de studenţi arestaţi.
Pentru ajutorul dat, Oţoi Nicolae avea să ajungă consilier al ministrului Moghioroș, și din minister nu s-a mai dat jos, în plus păstrându-și terenul agricol din Alba-Iulia (peste drum de Peco) unde și-a construit un fel de vilă, care putrezește de vreo 25 de ani, fără ca cineva să se lege de el. În prezent (1990), dacă s-ar valorifica acest teren, ajuns în mijlocul municipiului, proprietarul ar putea deveni cel mai bogat om din Alba-Iulia. Dar să se ţină la preţ, că acest teren are valoare mare: e preţ de sânge! Căci Ilieș, Gotea, Marușca și alţi studenţi arestaţi atunci nu s-au întors din închisoare.
Cine mai știe azi că acum 40 de ani, în fruntea unei patrule de poliţiști, i-a strigat colegului său Popa Dorin: „În numele Republicii Populare, ești arestat!”. Și i-a pus cătușele.
Celălalt personaj, Tiberiu Mureșan, va avea de străbătut o cale mai strălucită. Și el a pus cătușe la mânile colegilor săi. A făcut carieră știinţifică deosebită. Curând profesor universitar, director al staţiunii de ameliorare a plantelor Fundulea, rector al Institutului Agronomic „N. Bălcescu” București, academician în bună companie cu savantul de renume mondial Elena Ceaușescu, este în prezent președintele Academiei Agricole. Într-un articol de ziar (1991) își acuză pe unul din colegi (pe D. Davidescu) că, pe când era student, și-ar fi vândut colegii Securităţii (vezi ziarul „România Liberă”).
Între asistenţi, trebușoara murdară a făcut-o Nicolae Giosan, al cincilea asistent la Fitotehnie. O bună parte dintre colegii lui asistenţi, mai ales cei imediat superiori lui, câţiva profesori au luat calea închisorilor, de unde unii nu s-au mai întors niciodată. Și conform principiului socialist de răsplată după munca făcută, el a avut o înaintare și mai spectaculoasă: profesor universitar, director la Fundulea, rector la „N. Bălcescu”, ministru al agriculturii, acade¬mician și apoi președinte al Adunării Naţionale. Mai mare, numai în locul lui Ceaușescu ar mai fi putut ajunge. Când i s-a citit rechizitoriul în procesul fostului comitet executiv (1990) a leșinat și apoi s-a sinucis. Ce prostie! A luat revoluţia în serios. Trebuia să mai fi răbdat câteva zile, că nu păţea nimic.
Vânzători de fraţi din România, nu vă temeţi! Faceţi-vă meseria cu încredere, ba chiar cu pasiune! În România, „munca” vă va fi răsplătită. Veţi obţine tot ce doriţi: avere, ranguri, decoraţii. Nimeni nu se va atinge de „cinstea” voastră. Tineretul neștiutor vă va sorbi cuvintele din gură, închinându-se marilor voastre perso¬na¬lităţi, dorind să fie și ei tot atât de mari ca și voi. Nu vă temeţi nici când veţi fi invitaţi la un simulacru de judecată. Nu veţi păţi nimic! Românii nu-i ucid fizicește și sufletește decât pe cei care muncesc și luptă pentru binele ţării."

@urmăritori

1 week ago | [YT] | 101

XSTORIA

Veniți cu toți la Galtiu ne cheamă #Ogoranu, #eroul
care a apărat: #Credința #Patria și #Neamul !
Sâmbătă 2.05.2026, ora 11, la Galtiu (com. Sântimbru, jud. Alba)

EVENIMENT. Ana și Ion Gavrilă Ogoranu: 20 ani de la plecarea la Domnul. Manifestări memoriale la Galtiu
----------- „Puţini, foarte puţini ne vor înţelege, ne vor iubi şi vor relua lupta noastră pierdută, ca să meargă spre biruinţă.” (Ion Gavrilă Ogoranu – „Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc”)
----------
Sâmbătă 2.05.2026, ora 11, la Galtiu (com. Sântimbru, jud. Alba), va avea loc comemorarea religioasă prilejuită de împlinirea a 20 de ani de la trecerea în lumea drepților a legendarilor eroi ai Rezistenței anticomuniste Ana și Ion Gavrilă Ogoranu, care ne-au lăsat una din cele mai impresionante povești ale luptei pentru libertate.
Manifestările vor cuprinde:
-- Slujba de pomenire – Biserica „Sf. Nicolae” și cimitirul satului din Galtiu;
-- Dezvelirea plăcii amplasate pe casa memorială;
-- Ceremonia inaugurării lucrărilor de reabilitare și amenajare expozițională a Casei memoriale Ana și Ion Gavrilă Ogoranu.
Chemăm la acest moment memorial pe toți cei care poartă în suflete dragoste și respect pentru memoria celor ce s-au sacrificat luptând pentru libertatea și demnitatea poporului român.
Buna Vestire, 25.03.2026, Fundația Ion Gavrilă Ogoranu
Persoane de contact: Coriolan Baciu – Tel./WhatsApp: +40744560815, Florin Dobrescu – Tel./WhatsApp: +40722749249

2 weeks ago | [YT] | 79

XSTORIA

I. I. C. Вrătianu - Ctitorului cel mai de seamă al României Mari. La conferința de pace de la Paris din 1919, а cerut pentru țara sa: frontiere care să-i asigure libertatea existenței ei, administrativă, politică şi economică, precum şi dezvoltarea în sensul conştiinței naționale. Realizarea Marii Uniri din 1918 nu a fost, desigur, opera unui singur om şi nici a unei singure generații. Năzuința fierbinte a poporului român s-a înfăptuit prin dreptatea istorică şi prin ceea ce veacurile au adunat ca putere de voință a tuturor generațiilor. Dar, declanşarea unor acțiuni, care au precedat realizarea idealului secular, ca și deciziile privind politica României în anii primului război mondial, au aparținut acelei generații, în rândul căreia s-au impus o serie de personalități precum : I. I. C. Вrătianu, Take Ionescu, Octavian Goga, Nicolae Titulescu, Nicolae Iorga, I. Gh. Duca, Iuliu Maniu, Al. Vaida Voievod, Ion Pelivan şi alții. România a pierdut, între 1916 - 1918, aproape 10% din populația ei. Contribuția militară a țării la marea
victorie aliată din 1918 a fost considerabilă.

Foto Color: XSTORIA

3 weeks ago (edited) | [YT] | 48

XSTORIA

ANUNȚ IMPORTANT... !!
EVENIMENT. Ana și Ion Gavrilă Ogoranu: 20 ani de la plecarea la Domnul. Manifestări memoriale la Galtiu
----------- „Puţini, foarte puţini ne vor înţelege, ne vor iubi şi vor relua lupta noastră pierdută, ca să meargă spre biruinţă.” (Ion Gavrilă Ogoranu – „Brazii se frâng, dar nu se îndoiesc”)
----------
Sâmbătă 2.05.2026, ora 11, la Galtiu (com. Sântimbru, jud. Alba), va avea loc comemorarea religioasă prilejuită de împlinirea a 20 de ani de la trecerea în lumea drepților a legendarilor eroi ai Rezistenței anticomuniste Ana și Ion Gavrilă Ogoranu, care ne-au lăsat una din cele mai impresionante povești ale luptei pentru libertate.
Manifestările vor cuprinde:
-- Slujba de pomenire – Biserica „Sf. Nicolae” și cimitirul satului din Galtiu;
-- Dezvelirea plăcii amplasate pe casa memorială;
-- Ceremonia inaugurării lucrărilor de reabilitare și amenajare expozițională a Casei memoriale Ana și Ion Gavrilă Ogoranu.
Chemăm la acest moment memorial pe toți cei care poartă în suflete dragoste și respect pentru memoria celor ce s-au sacrificat luptând pentru libertatea și demnitatea poporului român.
Buna Vestire, 25.03.2026, Fundația Ion Gavrilă Ogoranu
Persoane de contact: Coriolan Baciu – Tel./WhatsApp: +40744560815, Florin Dobrescu – Tel./WhatsApp: +40722749249

4 weeks ago | [YT] | 52

XSTORIA

👉ANUNȚ! CITIȚI CU ATENȚIE!

În cadrul ”Serilor Rezistenței”, dedicate memoriei luptei anticomuniste, Fundațiile ”Ion Gavrilă Ogoranu” și "Buna Vestire" vă prezintă un document inedit: caietele cu poeziile lui Radu Gyr, pentru care s-au primit 100 de ani de condamnări la temniță grea, executați în închisorile Jilava, Aiud, Oradea, Arad, Miercurea Ciuc. Arestat în 1948, la 21 de ani, în urma celui mai mare val de arestări politice din istoria României (Legea 127/2017 a instituit ziua de 14 mai ca “Zi națională pentru cinstirea martirilor din temnițele comuniste”), studentul Dumitru Cristea și-a petrecut cea mai mare parte a pedepsei la Aiud, unde a fost ținut în condițiile cele mai severe, la Zarka. În închisoare a memorat circa 150 poezii ale lui Radu Gyr și câteva de Nichifor Crainic, transmise prin morse sau pe bucățele de săpun. Eliberat în 1954, le-a transcris pe trei caiete care au circulat în perioada 1955 - 1958. Securitatea, mergând pe fir, a ajuns la autorul transcrierii. Dumitru Cristea a primit o condamnare de 25 de ani de închisoare, tânăra lui soție, Tudora - 10 ani, restul cititorilor însumând diferența până la 100 de ani condamnare. Pentru... poezie. Ne revine datoria de onoare de a vă prezenta extraordinara poveste a acestor caiete, pe care familia le-a pus în custodia viitorului ”Muzeu al Rezistenței”. Pentru ca adevărul și frumosul, plătite cu atâta suferință, să meargă mai departe.
Veți putea viziona un mini-documentar cu mărturiile doamnelor Dorina Cristea și Păuna Manea (cumnata sa) și vom audia melodii pe versuri din temnițele comuniste, interpretate de
- Dimitrie Cristian, și Matei Alexandru,
- - corul ”Fundației Buna Vestire”, acompaniat de Maria Sânziana.
Vă așteptăm cu drag!

Detalii: Tel/WhatsApp: +40722749249

1 month ago | [YT] | 36

XSTORIA

#MIHAIEMINESCU I Conștiința vie a neamului #ROMÂNESC Această baladă reprezintă nu doar o celebrare a marelui poet național, ci și un apel la recunoașterea valorii sale universale și la înțelegerea sacrificiului necesar pentru creație. Este o mărturie a modului în care un artist poate transcende vremurile și poate rămâne o sursă de inspirație pentru generații întregi.

„Baladă pentru Eminescu” este o poezie profundă și vibrantă scrisă de Radu Gyr, în care autorul aduce un omagiu sincer și emoționant geniului literar al lui Mihai Eminescu. Poezia transcende simpla evocare biografică, transformându-se într-o meditație asupra condiției poetului, a suferinței și a sacrificiului pentru idealuri mai înalte.

Radu Gyr îl prezintă pe Eminescu drept un simbol național, un martir al cuvântului și al adevărului. Poetul este văzut ca o figură aproape mesianică, al cărei destin a fost să lumineze și să inspire prin creația sa, dar să și sufere profund pentru aceasta. Imaginea poetului este impregnată de tragism, fiind asociată cu luptele interioare, sacrificiul și însingurarea care vin odată cu misiunea sa literară și spirituală.

Limbajul utilizat de Radu Gyr este poetic, metaforic și plin de imagini puternice. Îl prezintă pe Eminescu ca pe un „muncitor al geniului”, purtător al unei cruci grele, simbolizând atât destinul său de creator, cât și destinul neamului românesc. Versurile sunt străbătute de o reverență profundă și de o admirație sinceră față de opera eminesciană, dar și de un sentiment de compasiune pentru suferința sa.

Temele centrale ale baladei sunt geniul, sacrificiul, lupta interioară și eternitatea creației. Gyr sugerează că opera lui Eminescu este nemuritoare, un far luminos pentru viitor, în ciuda durerilor și neînțelegerilor din timpul vieții poetului.

#MihaiEminescu #ConstiintavieaneamuluiRomânesc #BaladapentruEminescu #fyp #Romania

https://youtu.be/1zum7Ez9kY4?si=BPVN3...

4 months ago (edited) | [YT] | 139

XSTORIA

La început de 2026, să pășim cu curaj și demnitate pe drumul adevărului. Într-o lume a confuziei și a compromisurilor, să nu renunțăm la lupta pentru adevăr, la identitatea noastră națională și la credința care ne-a ținut uniți de-a lungul istoriei.
Să avem puterea de a ne apăra valorile, înțelepciunea de a le transmite mai departe și credința că doar rămânând fideli rădăcinilor noastre putem construi un viitor drept și demn.

La mulți ani 2026! Dumnezeu să ne lumineze și să ne întărească! ☦️🇷🇴🙏

4 months ago | [YT] | 128

XSTORIA

Fie ca lumina Nașterii Domnului să vă umple sufletul de pace, credință și speranță. Sărbători binecuvântate, cu sănătate, bucurii alese și dragoste alături de cei dragi! ☦️🇷🇴

4 months ago | [YT] | 102

XSTORIA

Salvați data și locația!
Toți care sunteți din București sau din împrejurimi sunteți invitați!

Eveniment dedicat memoriei anticomuniste - București, 10 dec. 2025, ora 18,30, la Fundația Ion Gavrilă Ogoranu. Detalii: Tel/WhatsApp +40722749249 ------------ Trăim o vreme de restriște a culturii și memoriei. Eroii Rezistenței anticomuniste sunt prigoniți post-mortem și condamnați încă o dată prin legi penale, troițele sunt tăiate cu drujba, iar Biserica e acuzată de canonizarea unor martiri „incorecți politic”. Operele poetice sunt cenzurate pentru opiniile politice ale autorilor, iar parastasele unor luptători anticomuniști sunt păzite de forțele de ordine ca niște pericole publice.
Numit azi “cancel culture”, acest gen de poliție a gândirii a funcționat încă din prima jumătate a secolului trecut în regimurile totalitare de stânga ori de dreapta, iar după 1944 a operat în România, sub ocupația Rusiei sovietice și regimul comunist. Repetarea – în alte forme, dar cu aceeași virulență – a războiului împotriva cărților, este un simptom al eșecului decomunizării României după 1989. În lipsa unui proces al comunismului, a lustrației și unei educații pe temeiul Memoriei, asistăm la un nou genocid cultural, cu consecințe incalculabile pentru identitatea națională. Realizează cineva că, într-o țară cu un război lângă frontiere, aceasta e o problemă de siguranță națională?
În acest context politic și cultural, cartea jurnalistului Răzvan Gheorghe cade ca un trăznet, având menirea de a zgudui conștiințele și de a ne trezi la o realitate acută. Protagoniștii – luptători anticomuniști – răspund unor întrebări cutremurătoare și uneori ne fac să înțelegem cee ce ni se întâmplă azi.
Din această perspectivă, cartea are o valoare de testament al unei generații care, de dincolo de mormânt, ne imploră să nu repetăm greșelile trecutului.
Pe 10 decembrie, de Ziua mondială a Drepturilor Omului, vă invităm la un eveniment dedicat dreptului la Memorie.
----------
Fundația Ion Gavrilă Ogoranu
Fundația Română pentru Cultură și Educație „Buna Vestire"

5 months ago | [YT] | 82